Un instrument de inteligență artificială conceput pentru testarea securității informatice a ajuns să fie utilizat în atacuri asupra unor instituții financiare din Coreea de Sud. Investigația a scos la iveală un detaliu surprinzător: atacatorul a lăsat în urmă conversații cu AI, fișiere de configurare și chiar informații care ar putea contribui la identificarea sa. În urma scandalului, dezvoltatorul instrumentului ARTEX a anunțat că nu va mai publica versiuni noi ale aplicației.
Inteligența artificială începe să schimbe regulile jocului în securitatea informatică.
Dacă până recent un atac complex asupra infrastructurii unei bănci necesita cunoștințe tehnice avansate, instrumentele AI pot automatiza acum o parte dintre activitățile de analiză și identificare a vulnerabilităților.
Un caz investigat în Coreea de Sud arată cât de repede poate deveni această tehnologie o problemă pentru companii.
Pe 9 octombrie 2026, Reuters a relatat că dezvoltatorul chinez al instrumentului ARTEX AI a decis să transforme proiectul într-unul cu sursă închisă și să oprească distribuirea publică a noilor versiuni.
Decizia vine după ce specialiștii în securitate informatică au identificat utilizarea ARTEX într-o campanie de atacuri împotriva sectorului bancar sud-coreean. Reuters
Ce este ARTEX și cum poate fi utilizată inteligența artificială pentru atacuri informatice?
ARTEX a fost dezvoltat ca instrument pentru testarea securității sistemelor informatice.
Astfel de aplicații sunt utilizate în mod legitim de specialiști pentru identificarea vulnerabilităților înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori.
Diferența față de instrumentele tradiționale este integrarea agenților AI.
ARTEX poate utiliza modele lingvistice avansate pentru a interpreta informații, a coordona verificări și a automatiza anumite operațiuni de testare.
Instrumentul nu este un model AI independent, ci o platformă care poate conecta diferite modele de inteligență artificială la instrumente de securitate.
Potrivit investigației realizate de CrowdStrike, atacatorul a utilizat ARTEX împreună cu modele precum DeepSeek, GLM și Grok, dar și sesiuni Claude Code.
Această combinație permite automatizarea unor activități care, în mod tradițional, necesitau intervenția directă a unui specialist.
Problema este că aceleași instrumente care ajută un administrator să descopere vulnerabilități pot fi utilizate de un atacator pentru a le exploata. CrowdStrike.com
Cel puțin nouă bănci sud-coreene au fost vizate de atacuri
Campania investigată s-a desfășurat între sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2026.
Potrivit Reuters, cel puțin nouă bănci sud-coreene au raportat atacuri sau au fost identificate de presa locală drept ținte ale unor incidente de securitate.
Printre instituțiile afectate se numără Shinhan Bank, KB Kookmin Bank și Hana Bank.
În unele cazuri, atacatorii au obținut acces la informații personale ale clienților.
De exemplu, Shinhan Bank a raportat compromiterea datelor a aproximativ 25.000 de clienți.
În alte incidente, au fost vizate servicii auxiliare, precum platforme pentru verificarea stadiului creditelor sau sisteme mobile utilizate de angajați.
Aceste detalii sunt importante deoarece atacurile nu au presupus neapărat compromiterea sistemelor bancare centrale.
Uneori, o aplicație secundară, insuficient protejată, poate deveni punctul de intrare pentru furtul informațiilor.
Autoritățile sud-coreene au deschis o investigație pentru stabilirea amplorii incidentelor și identificarea persoanelor responsabile. Yonhap News
Hackerul ar putea avea 26 de ani. AI-ul a păstrat indicii despre identitatea sa
Poate cel mai neobișnuit detaliu al investigației este modul în care cercetătorii CrowdStrike au reușit să reconstruiască o parte din activitatea atacatorului.
Specialiștii au descoperit directoare accesibile public pe infrastructura asociată atacurilor.
Acestea conțineau istoricul unor sesiuni Claude Code, fișiere de configurare ARTEX și informații păstrate de instrumentele AI.
Cu alte cuvinte, atacatorul a lăsat expuse chiar urmele digitale ale activităților pe care încerca să le desfășoare.
Într-una dintre conversațiile cu Claude Code, utilizatorul solicitase redactarea unui CV pentru un specialist în securitate informatică.
Informațiile introduse indicau o persoană în vârstă de 26 de ani, asociată cu provincia Guangdong din China.
Cercetătorii au identificat și alte elemente care ar putea face legătura între aceste informații și campania de atacuri.
Totuși, CrowdStrike subliniază că identitatea persoanei nu a fost confirmată definitiv.
Datele ar putea aparține atacatorului, dar nu există suficiente dovezi publice pentru o atribuire certă.
Este un paradox interesant: inteligența artificială l-ar fi ajutat pe atacator să identifice vulnerabilități, dar istoricul utilizării AI ar putea contribui acum la identificarea lui. CrowdStrike.com
Atacatorul a întrebat AI-ul unde poate vinde datele furate
Investigația CrowdStrike a identificat și conversații în care utilizatorul solicita informații despre piețe unde sunt comercializate date provenite din breșe de securitate din Coreea de Sud.
Au fost căutate inclusiv informații despre grupuri Telegram asociate tranzacționării unor asemenea date.
Aceste elemente sugerează că motivația atacurilor ar putea fi financiară.
Cercetătorii apreciază, cu un nivel moderat de încredere, că în spatele campaniei se află un atacator vorbitor de chineză, interesat de obținerea unor câștiguri financiare.
Nu există însă o atribuire publică definitivă către o persoană sau o organizație.
De asemenea, utilizarea unor instrumente dezvoltate în China nu demonstrează implicarea autorităților chineze.
Ministerul chinez de Externe a declarat că nu cunoaște detaliile cazului și a reiterat opoziția țării față de activitățile de hacking. Yonhap News
Dezvoltatorul ARTEX a decis să închidă proiectul pentru public
Pe 8 octombrie, dezvoltatorul ARTEX, cunoscut pe GitHub sub numele „Autumn-27”, a anunțat că proiectul nu va mai fi distribuit public în forma sa open-source.
Potrivit declarației relatate de Reuters, decizia a fost luată ca urmare a utilizării abuzive a instrumentului.
Dezvoltatorul a precizat că ARTEX fusese conceput pentru a ajuta companiile și organizațiile să își evalueze riscurile de securitate.
Acesta a anunțat că nu vor mai fi publicate versiuni noi și că nu va mai oferi suport pentru proiectul public.
Reuters a confirmat că pagina ARTEX de pe GitHub fusese eliminată.
Retragerea codului sursă nu înseamnă însă că instrumentul dispare de pe internet.
Copiile deja descărcate pot continua să existe, iar alte persoane pot dezvolta instrumente similare.
Cazul ridică astfel o problemă dificilă pentru comunitatea open-source: cine poartă responsabilitatea atunci când un instrument creat pentru securitate este utilizat în scopuri infracționale? Reuters
Inteligența artificială reduce bariera de intrare în criminalitatea informatică
Mult timp, dezvoltarea unui atac informatic complex necesita experiență în programare, rețelistică, sisteme de operare și exploatarea vulnerabilităților.
Aceste cunoștințe rămân importante.
Dar instrumentele AI pot reduce efortul necesar pentru anumite operațiuni.
Un agent AI poate analiza rapid documentație tehnică, poate interpreta erori, poate corela rezultate și poate ajuta la automatizarea unor verificări.
Un atacator experimentat poate utiliza aceste capacități pentru a lucra mai repede.
Un atacator mai puțin experimentat poate beneficia de asistență pentru sarcini pe care altfel nu ar ști să le realizeze.
Aceasta nu înseamnă că oricine poate compromite automat o bancă folosind un chatbot.
Sistemele bine protejate continuă să necesite exploatarea unor vulnerabilități reale, iar instrumentele AI pot produce rezultate greșite.
Totuși, specialiștii avertizează că AI poate crește viteza și volumul atacurilor.
Într-o analiză publicată pe 9 octombrie, Reuters arată că instituțiile financiare și companiile din Coreea de Sud și Japonia se confruntă cu o intensificare a amenințărilor informatice, în timp ce instrumentele AI devin tot mai accesibile. Reuters
Președintele Coreei de Sud cere dezvoltarea unor sisteme AI pentru apărare
Incidentele au ajuns și pe agenda politică.
Pe 6 octombrie, președintele sud-coreean Lee Jae-myung a cerut autorităților să investigheze rapid atacurile și să mobilizeze resurse pentru limitarea pagubelor.
Acesta a avertizat că metodele de hacking asistate de inteligență artificială pot amplifica riscurile pentru instituțiile financiare și pentru cetățeni.
Președintele a solicitat accelerarea dezvoltării unor tehnologii AI dedicate securității informatice.
Mesajul este important.
Dacă atacatorii utilizează inteligența artificială pentru a descoperi vulnerabilități mai repede, instituțiile trebuie să utilizeze tehnologii similare pentru a detecta și bloca atacurile.
Autoritățile sud-coreene au constituit o echipă de investigație, iar instituțiile financiare au primit solicitări pentru verificarea sistemelor de securitate. Yonhap News
Ce înseamnă aceste atacuri pentru administratorii de servere și companii?
Deși incidentele au vizat instituții financiare importante, problema nu este limitată la bănci.
Aceleași tehnologii pot fi utilizate pentru identificarea vulnerabilităților din aplicații web, platforme de comerț electronic, servere cloud și servicii digitale.
Pentru o companie mică, un server neactualizat sau o aplicație cu probleme de securitate poate reprezenta un risc important.
Un atacator nu trebuie neapărat să cunoască în detaliu fiecare tehnologie utilizată.
Instrumentele AI îl pot ajuta să interpreteze informațiile descoperite și să identifice mai rapid sistemele vulnerabile.
În acest context, administrarea securității nu mai poate fi tratată ca o activitate realizată doar după apariția unui incident.
Actualizarea aplicațiilor, protejarea accesului administrativ, autentificarea multifactor, monitorizarea jurnalelor și verificarea permisiunilor devin tot mai importante.
La fel de importantă este separarea serviciilor.
Compromiterea unei aplicații secundare nu ar trebui să permită automat accesul la toate datele și sistemele unei organizații.
CloudStory: AI poate crea software mai repede, dar poate accelera și atacurile informatice
În ultimele zile, industria tehnologiei a fost impresionată de proiecte în care dezvoltatori individuali utilizează agenți AI pentru a construi aplicații software complexe într-un timp foarte scurt.
Aceeași capacitate de automatizare poate avea însă și o utilizare periculoasă.
Dacă un programator poate folosi mai mulți agenți AI pentru a accelera dezvoltarea unei aplicații, un atacator poate încerca să folosească tehnologii similare pentru a automatiza o parte dintre activitățile necesare unui atac informatic.
Diferența este scopul.
Tehnologia nu este, în sine, nici legitimă, nici infracțională.
Contează cine o utilizează, ce permisiuni are și ce operațiuni execută.
Cazul ARTEX demonstrează cât de dificil devine controlul unor instrumente AI puternice după ce codul lor este publicat și distribuit.
Dezvoltatorul poate decide să oprească proiectul.
Poate elimina repository-ul oficial.
Dar nu poate garanta că toate copiile deja distribuite vor dispărea.
Pentru industria cybersecurity, concluzia este importantă.
Inteligența artificială nu va elimina necesitatea specialiștilor în securitate. Dimpotrivă, ar putea face munca lor și mai importantă.
În viitor, competiția nu va mai fi doar între un atacator și un administrator de sistem.
Va fi tot mai mult o competiție între instrumentele automate utilizate de ambele părți.
Iar avantajul nu va aparține neapărat celui care are cel mai performant model AI, ci celui care reușește să îl utilizeze eficient, responsabil și într-o infrastructură bine protejată.
Povestea ARTEX este un avertisment: atunci când inteligența artificială face operațiunile tehnice mai accesibile, devine mai ușor să construiești software, dar și mai ușor să încerci să îl compromiți.
